În precedentele articole de pe Sport Advisor am scris și dezbătut despre ce tipuri de organizații sportive există în România, ce trăsături au, cum se deosebesc, de ce unele sunt într-un fel și altele în alt fel și așa mai departe. Toate bune și frumoase până aici. Odată ce am aflat ce e clubul sportiv (sau orice altă structură sportivă, după dorința, capacitatea și nevoile fiecăruia), acum ar fi indicat să trecem în revistă cine anume își desfășoară activitatea în cadrul acestuia și cu cine interacționăm din afara cadrului său.

De la bun început, vrem să clarificăm aspectul că articolul de față reprezintă o recapitulare a principalelor profesii și ocupații în cadrul cluburilor sportive din România. Pe lângă înșiruirea acestora, vom vorbi și despre rolurile pe care le îndeplinesc, precum și diferite aspecte juridice care reglementează calificarea profesională în acest sens. Vestea rea este că în acest articol NU vom trata aspecte de tipul: ”Ce îmi trebuie mai mult: un antrenor sau un manager?”, ”De câți antrenori am nevoie?”, ”Ce colectiv de specialiști mai sunt necesari unui antrenor?” etc. Vestea bună este că tratăm aceste aspecte în alte articole de pe site-ul Sport Advisor, acestea fiind niște lucruri care mai degrabă țin de partea de management a organizației care, implicit, stabilește obiectivele și care, mai departe, caracterizează politica de resurse umane aplicată.

Ce profesii și ocupații principale (ar trebui să) regăsim în cadrul cluburilor sportive?

Antrenorul

Este, probabil, cea mai frecvent asociată profesie cu domeniul sportului și cu un club sportiv.

Normele legale din România definesc antrenorul ca „categoria atestată de cadre tehnice de specialitate care își asumă responsabilitatea profesională asupra activității desfășurate în structuri sportive în care realizează selecția, inițierea, pregătirea sau perfecționarea măiestriei sportive în diferite ramuri de sport”.

În traducere liberă, asta înseamnă că antrenorul se ocupă de pregătirea sportivă. Desigur, situațiile pot fi diferite de la caz la caz. În practică, la sportul de înalt nivel, nu mai regăsim mereu un singur antrenor sau putem constata că perfecționarea sportivilor este o „dezmembrată” în mai multe capitole. Un specialist se ocupă de pregătirea fizică, altul de pregătirea tehnică, iar un altul coordonează pregătirea tactică și participarea unei echipe în competiții, situație des întâlnită la sporturile de echipă. Tot la sporturile de echipă, putem regăsi specialiști care antrenează jucătorii/sportivii care ocupă anumite poziții în cadrul echipei. De exemplu, la fotbal avem antrenor special pentru portari, la rugby avem antrenori special pentru pachetul de înaintare etc. Situația în care avem un singur antrenor, de obicei principal, care este uneori secondat de un antrenor secund, este des întâlnită în cadrul cluburilor sportive unde se practică sportul juvenil și gradul de specializare solicitat nu este atât de ridicat. Totuși, faza sportului juvenil este esențială, mai ales pentru că ulterior este incredibil de greu de îmbunătățit deprinderea tehnicilor corecte pentru efectuarea tuturor mișcărilor, de la simpla alergare, coordonarea membrelor pentru cei care înoată, la aruncări ale baloanelor de joc, efectuarea săriturilor, plonjoanelor sau la orice alt aspect motric privitor la sportul în cauză. Lista de gesturi motrice ar fi una extrem, extrem de lungă ca să o putem cuprinde aici, dar sperăm că am subliniat suficient cât de important este rolul antrenorului de sport juvenil în predarea și asigurarea însușirii de către sportivi a mișcărilor specifice.

Despre figura extraordinară a antrenorului, mai ales în viața sportivilor tineri, am putea scrie pagini întregi. Caracterul vocațional al ocupației de antrenor este indiscutabil, iar prin natura interacțiunii cu sportivii, antrenorul ajunge inevitabil să devină și un mentor, și un element de mare importanță în procesul educațional al sportivilor. Acesta este un aspect crucial de reflecție, pe de-o parte pentru cei care doresc să devină antrenori sau sunt deja, iar pe de altă parte, pentru cei care caută antrenorul potrivit pentru clubul lor sportiv.

Cum devin antrenor? Legea, adică HG 343/2011 privind aprobarea statutului antrenorului, ne explică faptul că formarea antrenorului se realizează în cadrul:

1. 1. instituțiilor de învățământ superior, cu specializare/aprofundare într-o ramură de sport, acreditate sau autorizate în condițiile legii, în baza protocolului încheiat de acestea cu Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret (n.r. Agenția Națională pentru Sport, la data redactării articolului) și federațiile sportive naționale;
   2. cursului de formare a antrenorilor cu durata de 2 ani, organizat de Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret (n.r. Agenția Națională pentru Sport, la data redactării articolului), prin Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor, denumit în continuare C.N.F.P.A., în colaborare cu federațiile sportive naționale;
   3. altor cursuri de formare a antrenorilor cu durata de minimum 2 ani, organizate de școli postliceale de antrenori sau de alte instituții de formare a antrenorilor acreditate sau autorizate în condițiile legii, în baza protocolului încheiat de acestea cu Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret (n.r. Agenția Națională pentru Sport, la data redactării articolului) și federațiile sportive naționale.

Pentru claritatea informației, menționăm că pentru a urma cursurile de calificare în profesia de antrenor, trebuie să fii absolvent al examenului de Bacalaureat și să ai 18 ani împliniți, ca condiții minime.

Totodată, luna iunie a anului 2025 a adus câteva precizări suplimentare privind formarea specialiștilor în domeniul sportului, odată cu adoptarea Legii nr. 83/2025 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000. Astfel, articolul 59 al Legii educației fizice și a sportului a fost modificat, stipulând:

„(1) Formarea iniţială a specialiştilor în ramură de sport se realizează de către instituţiile de
învăţământ superior sau furnizorii de formare profesională autorizaţi, în funcţie de nivelul de calificare al
ocupaţiei respective.

(2) Formarea profesională continuă a specialiştilor în ramură de sport se realizează, după caz, în condiţiile legii,
de către instituţiile de învăţământ superior, instituţiile de învăţământ superior împreună cu furnizorii de formare
profesională autorizaţi sau de către furnizorii de formare profesională autorizaţi.

(3) Categoriile de specialişti în ramură de sport se definesc prin ordin comun emis de către Agenţia Naţională
pentru Sport şi Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.

(4) Formarea profesională a antrenorilor şi a profesorilor-antrenori în ramură de sport se realizează în condiţiile
legii, după cum urmează:

a) profesorii-antrenori şi antrenori, prin instituţiile de învăţământ superior acreditate sau autorizate, în condiţiile
legii;

b) antrenorii, în cadrul Centrului Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor, cu excepţia celor din
unităţile de învăţământ preuniversitar;

c) antrenorii, în cadrul şcolilor postliceale acreditate şi autorizate în condiţiile legii;

d) antrenorii, de către furnizorii de formare profesională autorizaţi în condiţiile legii.”

Furnizorii de servicii de formare profesională care organizează cursuri acreditate de formare a antrenorilor pot fi găsiți pe site-urile agențiilor de plăți și inspecție socială competente teritorial. De exemplu, în cazul Bucureștiului, este vorba despre Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București, a cărei listă de furnizori acreditați de servicii de formare profesională pot fi găsiți la acest link.

Preparatorul sportiv (uneori denumit preparator fizic)

Urmărește partea de antrenament fizic pentru îmbunătățirea condiției fizice, astfel încât sportivii să poată ajunge la capacitatea fizică de a efectua un efort pe măsura cerințelor impuse de obiectivele stabilite.

Activitatea preparatorului sportiv în cadrul unui club este strâns corelată cu cea a antrenorului și chiar coordonată de acesta din urmă, prin instrucțiunile transmise cu privire la rigorile ce țin de forma fizică pe care sportivii trebuie să le îndeplinească, perioadele de vârf de formă etc.

Dintre competențele preparatorului sportiv amintim:

● organizarea activității de pregătire fizică;

● pregătirea fizică a sportivilor;

● monitorizarea sportivilor;

● evaluarea nivelului pregătirii fizice.

Obținerea calificării de preparator sportiv se realizează, parțial, la fel ca și a celei de antrenor, adică urmând cursurile de formare profesională a unui furnizor acreditat de servicii de formare profesională. Tot Legea 83/2025 pentru modificarea Legii educației fizice și a sportului detaliază modul de obținerea a calificării de preparator sportiv:

„(6) Formarea profesională a specialiştilor în pregătire fizică şi a preparatorilor sportivi se realizează în condiţiile
legii, după cum urmează:

a) în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate sau autorizate, în condiţiile legii;
b) în cadrul Centrului Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor, prin cursuri autorizate în condiţiile legii;
c) de către furnizorii de formare profesională autorizaţi în condiţiile legii.

(7) Formarea profesională a arbitrilor şi a observatorilor în ramură de sport se realizează de către federaţiile
sportive naţionale în baza regulamentelor elaborate în acest sens, în condiţiile legii.

(8) Standardele de evaluare în domeniul educaţiei fizice şi sportului, în vederea acreditării sau autorizării
unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, precum şi a cursurilor de pregătire şi perfecţionare a adulţilor, se stabilesc
de organismele abilitate prin lege”

Instructorul sportiv

Reprezintă o figură importantă și mai ales utilă atunci când activitatea unui club sportiv este mai dezvoltată. Practic, instructorul sportiv se ocupă de pregătirea sportivă în partea de inițiere, dar numai până la un nivel avansat de inițiere.

Pentru claritatea informației, menționăm că pentru a urma cursurile de calificare în profesia de antrenor, trebuie să fii absolvent al examenului de Bacalaureat și să ai 18 ani împliniți – condiții minime.

Obținerea calificării de instructor sportiv se realizează cursurile de formare profesională a unui furnizor de servicii de formare profesională. Cităm din aceeași Lege 83/2025:

„(5) Formarea profesională a instructorilor sportivi în ramură de sport se realizează în condiţiile legii, după cum
urmează:

a) în cadrul învăţământului liceal, filiera vocaţională cu profil sportiv;
b) în cadrul Centrului Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor, în condiţiile legii;
c) de către furnizorii de formare profesională autorizaţi în condiţiile legii.”

Managerul general și managerul sportiv

Aceste două ocupații, care de unele singure stârnesc dezbateri aprinse și interpretări care mai de care, sunt, în opinia echipei Sport Advisor, de o importanță deosebită. De dragul de a rămâne concentrați pe subiectul prezentului articol, o să abordăm aici și acum numai aspectele obiective privind cele două ocupații. În alte materiale de pe site-ul nostru vei putea regăsi, însă, considerații privind rolurile acestea două și multe alte discuții, credem noi, interesante și utile.

Managerul general

Este persoana care supraveghează buna desfășurare a tuturor activităților clubului sportiv (adică și a celor administrative), prin planificare, operaționalizare, coordonare și controlare a rezultatelor. Sigur, ce am scris noi este cumva schematic redat, dar în esență surprinde ceea ce are de făcut un manager. Pentru dezambiguare, managerul nu este și conducătorul organizației, ci este cel care implementează prin metode de management cerințele forului decizional al organizației sau ia măsuri privind activitatea organizației pentru a se atinge cerințele forului decizional al organizației. În cadrul unui club sportiv de drept privat fără scop lucrativ, cum este un ACS, Adunarea Generală poate numi un manager care va fi răspunzător pentru rezultatele obținute (nu neapărat cele sportive, ci rezultatele în orice privință), de exemplu. Desigur, pentru ca un club sportiv să aibă un manager, se presupune că nivelul activității desfășurate de acel club sportiv justifică prezența unei astfel de persoane, iar capacitatea financiară a organizației poate acoperi cheltuielile generate în acest sens, dar am oferit respectivul exemplu pentru o mai bună redare a unei potențiale situații.

Avem actele organizației în regulă? Antrenorul respectă programul de pregătire? Bugetul de venituri și cheltuieli este echilibrat? Ce facem cu reclamațiile primite? Cotizațiile sunt achitate? Avem vreo strategie de promovare? Ne-am pregătit mape de prezentare pe care să le trimitem sponsorilor? Avem actele sportivilor în regulă? Acorduri GDPR, acorduri parentale etc.? Asigurarea ne acoperă toate posibilele accidentări? Cum arată raportul de activitate pe care îl prezint Adunării Generale? Cam așa sună o parte din întrebările unui manager general.

Suntem conștienți, în același timp, că realitatea cu care se confruntă o bună parte din cluburile sportive private din România face ca existența unui manager să reprezinte un deziderat mai complicat de îndeplinit. Totuși, este important de reținut că deși cluburile sportive par în ochii multora, inclusiv în ochii celor care le-au înființat, ca fiind niște organizații de nișă, cu un specific anume, în realitate, sunt tot organizații, asocieri de persoane, a căror bună funcționare depinde de simpla respectare a unor principii de bază, universal valabile.

Cât privește pregătirea în a deveni manager, formarea profesională se realizează în condițiile legii pe teritoriul României, fie prin absolvirea unei instituții superioare de învățământ acreditate în acest sens, fie prin urmarea unor cursuri de specialitate organizate de furnizorii de formare profesională acreditați.

Managerul sportiv

E un „derivat” din managerul general și este o profesie recunoscută de Codul Ocupațiilor din România, deci e cât se poate de oficială. După cum indică și numele ocupației, managerul sportiv face, în principiu, aceleași lucru ca un manager, adică planificare, operaționalizare, coordonare și controlare a rezultatelor, dar numai pe parte sportivă.

Pe parte sportivă, după cum unii conștientizează și alții mai puțin, mai există numeroase aspecte pe lângă antrenamentele și participările la competiții. Cum planific deplasarea la o competiție? Cum procedăm cu masa celor trei sportivi care au alergii la anumite alimente? Unde facem un cantonament de pregătire fizică? Ce echipament comandăm? Ce mărimi ne trebuie? Cum arată contractele cu părinții sportivilor sau cu sportivii? Ce clauze de reziliere sunt? Avem rezultatele sportive dorite? Ce acte ne trebuie ca să legitimăm sportivii? Ce facem cu noua disciplină sportivă din ramura noastră sportivă care câștigă popularitate tot mai mare? – sunt numai câteva dintre întrebările de care un manager sportiv se va lovi frecvent.

Ce profesii și ocupații (ar trebui să) mai regăsim în cadrul cluburilor sportive?

Medic sportiv

Asigură asistenţă medicală de specialitate pentru sportivii clubului, în principal. Această atribuție se „sparge” mai departe în multe altele pe care le implică, așa cum ar fi: verificarea avizelor medicale pentru efectuarea efortului fizic, supravegherea sănătății sportivilor care fac efort fizic, efectuarea examinărilor medicale în diferite faze ale activității sportive (evaluări privind capacitatea de efort).

Nutriționist

Persoana cu competențele necesare pentru a-ți oferi sfaturi și îndrumare privind alimentația specifică activității tale. În domeniul sportului, te vei întâlni des cu situații în care trebuie atinsă o anumită masă corporală, dezvoltată masa musculară ori pur și simplu oferite sfaturi de bază privind ce alimente și cum și când trebuie consumate, astfel că informațiile relevante pe parte de nutriție se vor dovedi esențiale.

Kinetoterapeut

Un rol fundamental în recuperarea după o accidentare (dar nu numai) îl are kinetoterapeutul. Prin practica kinetoterapiei, doar folosind simplele mișcări ale corpului uman, într-un sistem bine dozat privind volumul și amplitudinea efortului, se pot renormaliza activitățile organismului și îmbunătăți.

Gestionar

Dacă vrei să știi unde ai pus și câte treninguri mai ai în magazine, apelează la un gestionar. Idem, dacă nu-ți mai amintești câte mingi bune mai ai. Sau câte jaloane erau ultima dată. Sau dacă saltele acelea se mai pot folosi. O evidență clară a inventarului îți va fi de un real folos în derularea activității clubului fără mari impedimente.

Concluzii și discuții

În acest material am abordat principalele profesii și ocupații pe care putem și ar trebui să le regăsim în cadrul unui club sportiv. Despre rolurile fiecărui post amintit în acest articol mai sunt multe lucruri de spus și, mai ales, de descoperit pe parcursul dezvoltării unui club sportiv sau a unei cariere în oricare dintre aceste ocupații.

Sperăm că ai găsit util acest articol informativ. Dacă ai întrebări suplimentare privind acest subiect, echipa Sport Advisor poate fi contactată la adresa de e-mail office@sport-advisor.ro, pentru clarificări suplimentare și ca să îți răspundem întrebărilor.