Lumea sportului este una foarte atractivă, din multe puncte de vedere. Dacă pe unii îi fascinează spectacolul unui meci sau al unei întreceri unde adversarii sunt încleștați într-un duel superb, pe alții îi animează ideea dezvoltării unui club, unei echipe, unui loc unde se naște, se modelează și se atinge performanța.
Firește, mai sunt multe cazuri, situații și motive care stau la baza atracției față de sport, dar scopul acestui material este altul. Dedicat celor care doresc să înființeze o organizație sportivă sau pur și simplu celor care urmăresc să înțeleagă structurat sistemul administrativ al sportului din România, acest articol va prezenta organizațiile sportive ce activează în domeniul sportului românesc.
În principal, conform Legii Educației Fizice și Sportului 69/2000, există două mari categorii de organizații în domeniul sportului:
Așa cum le spune și numele, primele administrează activitatea sportivă, a doua chiar o înfăptuiește, chiar „face” sport. Aceste organizații au propriile caracteristici și diferența majoră dintre cele două categorii este că structurile administrației pentru sport nu derulează efectiv actul sportiv, pe când structurile sportive, da. De exemplu, structurile administrației pentru sport, cum ar fi Agenția Națională pentru Sport, nu au sportivi legitimați, nu au angajați antrenori, preparatori fizici sau maseuri și nu participă la competiții. Structurile sportive, cum ar fi un club sportiv, fac toate aceste lucruri și, adesea, chiar acestea reprezintă obiectivele pentru care au fost înființate. În schimb, structurile administrației pentru sport susțin material și financiar, în limitele prevăzute de lege și de limitările bănești efective, activitatea unor structuri sportive, trasează cadrul legislativ pentru desfășurarea activităților sportive sau asigură umbrela de reprezentare a României la diferite competiții internaționale.
STRUCTURILE ADMINISTRAȚIEI PENTRU SPORT:
1. Agenția Națională pentru Sport
Agenția Națională pentru Sport (ANS) este organul administrației publice centrale de specialitate, care coordonează activitatea din domeniul educației fizice și sportului. Ne oprim puțin pentru explicații și clarificări. ANS a avut diferite denumiri de-a lungul timpului, cum ar fi Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Sportului sau Autoritatea Națională pentru Tineret și Sport. Denumirea a diferit, dar rolul de coordonare la nivel național a activităților din domeniul educației fizice și sportului a rămas constant. Modificările au survenit ca urmare a rangului pe care l-a ocupat instituția în cadrul Guvernului României. Fiind parte a administrației publice centrale, a făcut parte mereu din Guvernul României, ca minister, atunci când s-a aflat în subordinea directă a prim-ministrului sau ca autoritate ori agenție, atunci când a fost în subordinea unei instituții coordonate de un ministru sau de prim-ministru.
Cu ce se ocupă ANS, mai exact? Elaborează și susține strategia generală a organizării și dezvoltării activității sportive și reprezintă interesele statului în raport cu federațiile de specialitate. Inițiază, elaborează și avizează, după caz, proiecte de acte normative în domeniul educației fizice și sportului. Mai sunt și alte aspecte prevăzute de Legea Educației Fizice și Sportului, dar ne rezumăm la cele de până acum, cu titlu de exemplu.
2. Direcțiile Județene pentru Sport
Cândva denumite „Direcțiile Județene pentru Sport și Tineret”, în momentul de față, conform actelor normative în implementare, componenta de tineret s-a desprins de cea de sport. Astfel, actualele Direcții Județene pentru Sport sunt instituții subordonate ANS, care îndeplinesc atribuții stabilite prin regulamentele aprobate de ANS și prin acte normative specifice domeniului. Totodată, direcțiile țin evidența structurilor sportive fără personalitate juridică din județul unde activează și au mai multe atribuții, printre care cea de a finanța, pe bază de contract, programele sportive ale asociațiilor județene și ale municipiului București pe ramuri de sport și ale cluburilor sportive de drept privat, aflate în județul respectiv.
3. Comitetul Olimpic și Sportiv Român
Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) este o asociație de interes național, care se organizează și funcționează în baza statutului propriu, elaborat în conformitate cu prevederile Chartei Olimpice și ale Legii Sportului. În comparație cu ANS și direcțiile județene pentru sport, care sunt instituții publice, COSR este o persoană juridică de drept privat, cu statut de utilitate publică. Se face că Legea Educației Fizice și Sportului îl încadrează ca o structură a administrației pentru sport.
În mod firesc, COSR deține competența exclusivă pentru reprezentarea României la Jocurile Olimpice și la celelalte programe și competiții organizate sub egida Comitetului Internațional Olimpic sau a asociațiilor olimpice continentale (Jocurile Europene, Festivalul Olimpic al Tineretului European, Jocurile Olimpice de Tineret etc.). Astfel, o bună parte din activitatea COSR o reprezintă susținerea activității loturilor naționale în vederea calificării și participării la edițiile Jocurilor Olimpice și la celelalte competiții organizate sub egida Comitetului Olimpic Internațional.
Comitetul Olimpic și Sportiv Român este unicul deținător pe teritoriul României al drepturilor de folosire a însemnelor și a tuturor simbolurilor olimpice specificate în statutul propriu, în Charta Olimpică și în alte documente normative ale mișcării olimpice.
STRUCTURILE SPORTIVE:
În această secțiune vom vorbi despre structurile sportive. Nu vă temeți de denumirea aparent rigidă – „structură sportivă” . Ea este o sintagmă care să înglobeze acele organizații (persoane juridice) care efectiv desfășoară activitatea sportivă sau, cel puțin, au un rol activ în desfășurarea acesteia.
Structurile sportive pot fi categorisite după cel puțin două-trei criterii, dar noi o să apelăm ca punct de plecare la natura lor juridică. Astfel, există:
Diferența majoră este, cum am menționat mai sus, dată de natura juridică, în sensul că structurile sportive de drept public sunt persoane juridice de drept public, înființate de alte instituții publice.
Structurile sportive de drept privat sunt persoane juridice de drept privat, înființate în temeiul OG 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, în baza dreptului de liberă asociere a persoanelor.
Practic, diferența majoră dintre cele două tipuri de structuri sportive este că, din punct de vedere al legislației pe care trebuie să o respecte, structurile de drept public trebuie să se raporteze la legislația relevantă pentru instituții publice (de nivel local sau de nivel central, după caz), pe când structurile de drept privat trebuie să respecte prevederile care guvernează asociațiile (adică persoanele juridice de drept privat, fără scop lucrativ).
Cele două categorii au însă un punct care le unește: ambele trebuie să respecte prevederile Legii Educației Fizice și Sportului.
1. Structurile sportive de drept public
Structurile sportive de drept public sunt cluburile sportive înființate de autorități ale administrației publice, ca să relatăm succint esența subiectului. Practic, atât ministerele care alcătuiesc guvernul și unele instituții din subordinea lor, cât și structurile administrației publice locale (consilii locale și consilii județene) au dreptul, prevăzut de lege, să înființeze cluburi sportive. Ca exemple concrete putem oferi: Dinamo București, Steaua București, Farul Constanța, SCM Politehnica Timișoara etc.
E necesară o mică paranteză. Într-un trecut nu foarte îndepărtat, practicarea sportului de performanță și nu numai, se realiza în România numai în cadrul cluburilor sportive de drept public, adică așa-numitele „cluburi de stat”, pe care unii dintre cititorii acestui material poate le știu mai bine, pe când alții doar au auzit de acestea. În orice caz, lucrurile s-au schimbat radical din acest punct de vedere după 1989, mai precis în anul 2000, când a intrat în vigoare Ordonanța nr. 26/2000, care a reglementat constituirea asociațiilor și fundațiilor. Pe scurt, acest act normativ a stabilit cadrul pentru desfășurarea unor activități de interes general, printre care și sportul.
Tot cluburi de drept public sunt și cluburile sportive ale unităților de învățământ de drept public (de stat), Legea Educației Fizice și Sportului precizând că acestea pot concura în sistemele competiționale naționale ale federațiilor la care sunt afiliate, dar, în mod obligatoriu, sunt afiliate și Federației Sportului Școlar și Universitar. Dintre aceste cluburi, amintim ceea ce în limbaj curent numim CSS-uri (corect ar fi spuse CSȘ-uri, pentru că inițialele provin de la club sportiv școlar), LPS-uri, CSU-uri etc.
2.Structurile sportive de drept privat
Nu vom spune că acestea sunt „toate acele cluburi care nu sunt de stat”. Domeniul și practica impun mai multe precizări și explicații, deci, începem cu… începutul.
Structurile sportive de drept privat sunt persoane juridice înființate pe baza dreptului de liberă asociere al persoanelor și pot fi:
a) fără scop lucrativ
b) cu scop lucrativ
Structurile sportive de drept privat fără scop lucrativ:
1. Asociații sportive fără personalitate juridică
Cea mai simplă formă de structură sportivă recunoscută pe teritoriul României. O asociație sportivă (fără personalitate juridică) se constituie ca o societate civilă particulară și îți dă dreptul să te afiliezi la asociația județeană sau a Municipiului București pe ramură de sport, dar nu te poți afilia la o federație sportivă națională.
2. ACS-uri – Asociații „Club Sportiv” (sau asociații sportive cu personalitate juridică)
Probabil că, în practică, acesta este tipul de structură sportivă cu care te-ai întâlnit cel mai des. Popular, îi spunem club sportiv privat. Un ACS este, din punct de vedere juridic, tot o asociație, conform OG 26/2000, dar, pentru a înlesni procedurile administrative ulterioare, instanțele de judecată au stabilit ca acele asociații care au ca scop și obiective practicarea sportului să aibă în denumire sintagma „club sportiv”.
Un ACS este constituit din minimum 3 persoane, pe post de membri fondatori, are ca organ suprem de conducere Adunarea Generală a Membrilor și are un organ permanent de conducere și administrare. De asemenea, un ACS se poate afilia atât la o asociație județeană/a Municipiului București pe ramură de sport, cât și la o federație sportivă națională.
3. Asociațiile județene și ale municipiului București pe diferite ramuri de sport
Acestea se ocupă de organizarea activității sportive pe ramura pe care sunt constituite, la nivelului județului unde sunt constituite, respectiv Municipiului București. Cluburile sportive de drept public, asociațiile fără personalitate juridică și ACS-urile se pot afilia la acestea, cu condiția să se afle pe raza teritorială corespunzătoare.
De asemenea, asociațiile județene pot organiza campionate județene și desfășura activitățile cuprinse în statutul propriu, care de cele mai multe ori privesc dezvoltarea și promovarea respectivului sport pe raza județului.
Totodată, asociațiile județene și a Municipiului București pe ramură de sport se pot afilia, la rândul lor, la federațiile sportive naționale din respectiva ramură de sport.
4. Federațiile sportive naționale
Practic, federațiile sportive naționale sunt tot persoane juridice de drept privat, numai că nu pot avea persoane fizice ca membri, ci numai cluburi sportive – publice și private – și asociații județene/a Municipiului București pe ramură de sport. Deci, din start, eliminăm o confuzie des întâlnită, și anume, că o federație sportivă națională este o instituție publică. Percepția își are rădăcinile în faptul că pe durata regimului comunist din România și până la intrarea în vigoare a Legii Educației Fizice și a Sportului nr. 69/2000, federațiile erau într-adevăr structuri de stat. Abia odată cu intrarea în vigoare a legii amintite mai sus, în anul 2001, federațiile sportive naționale s-au reorganizat ca persoane juridice de drept privat în baza prevederilor OG 26/2000 privind asociațiile și fundațiile.
Principala atribuție a unei federații sportive naționale este de a organiza, conduce, controla și supraveghea activitățile și competițiile sportive oficiale la nivel național, în baza statutelor și regulamentelor adoptate, precum și să elaboreze și să realizeze planurile de pregătire și de participare a sportivilor de performanță români din cadrul echipelor/loturilor naționale la competițiile internaționale.
Structuri sportive de drept privat cu scop lucrativ:
5. Cluburi sportive organizate ca societăți comerciale pe acțiuni
Legislația din România prevede ca o structură sportivă să poată ființa și ca persoană juridică de drept privat cu scop lucrativ. De aceea este prevăzută posibilitatea organizării unui club sportiv ca societate comercială pe acțiuni. Practic, acesta trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute expres de lege pentru a funcționa ca o societate pe acțiuni și în același timp să aibă prevederi statutare privind activitatea sportivă. În rest, au toate drepturile prevăzute de regulamentele federației/federațiilor la care se afiliază.
6. Ligile profesioniste
Cluburile sportive profesioniste se pot constitui în ligi profesioniste. Acest lucru se poate realiza numai în cadrul federațiilor la care sunt afiliate respectivele cluburi profesioniste, iar regulamentul și statutul ligii trebuie să fie în conformitate cu prevederile statutului federației sportive naționale în cadrul căreia se va derula activitatea prevăzută de ligă.
CONCLUZII ȘI DISCUȚII
Înainte de încheiere, dorim să amintim că am tratat subiectul de față de o manieră care să permită crearea unei imagini clare privind organizațiile sportive din România și modul în care interacționează. Un ultim lucru dorim să precizăm privind funcționarea structurilor sportive menționate mai sus. Pentru funcționarea în condiții de legalitate, este necesar ca toate structurile sportive, indiferent de scopul lor specific și de forma juridică, să fie înscrise în Registrul Sportiv, înscriere în urma căreia se obține certificatul de identitate sportivă (CIS).
Sperăm că ai găsit util acest articol informativ. Dacă ai întrebări suplimentare privind acest subiect, contactează echipa Sport Advisor.